28 mai 2009 – limita maximă a violenţelor?
Capitala Georgiei, Tbilisi, din nou este zdruncinată de violenţe. La 28 mai, la două zile după „marşul popular”, organizat cu scopul de a bloca festivităţile guvernului cu ocazia zilei de independenţă, au avut loc cele mai violente confruntări de la 9 aprilie până acum. Potrivit versiunii difuzate de opoziţie, protestatarii au fost atacaţi de un grup de persoane mascate, care, în opinia manifestanţilor, sunt colaboratori ai Ministerului de Interne.
Potrivit autorităţilor, conflictul a fost provocat de reţinerea şi maltratarea unui cameraman al forţelor de ordine, care înregistra în acel moment acţiunile de protest. Acesta fusese dus cu forţa în scara unui bloc, dar a reuşit să trimită un semnal de pe telefonul mobil colegilor săi, care s-au grăbit să-l salveze. Sosiţi la loc, ofiţerii de poliţie au fost atacaţi cu arme albe de mai mulţi indivizi din rândul protestatarilor. În urma violenţelor, cinci poliţişti au fost internaţi în stare gravă la spital.
A doua zi, formaţiunile de opoziţie au emis o declaraţie comună în care afirmă că violenţele „constituie o provocare la adresa poporului georgian” şi, totodată, s-au adresat comunităţii internaţionale „să acorde sprijin celor care luptă pentru democraţie, libertatea poporului georgian şi eliberarea lui de sub ocupaţia regimului Saakaşvili, care provoacă în ţară stare de haos şi vărsări de sânge”.
În ziua de 1 iunie, la 54 de zile de la începerea acţiunilor de protest ale opoziţiei radicale, preşedintele Partidului Conservator, Zviad Dzidziguri, a anunţat că următoarea acţiune de protest în masă se va desfăşura la 9 iunie. Potrivit acestuia, la 9 iunie, ziua în care se împlinesc exact 2 luni de la declanşarea acţiunilor de protest, opoziţia va picheta sediul Ministerului Afacerilor Interne, alcătuind în jurul acestuia un „lanţ viu”.
Miercuri, formaţiunile de opoziţie au semnat o „Carte de principii”. Documentul este alcătuit din trei părţi. În prima parte se vorbeşte despre obligativităţile pe care şi le asumă opoziţia, partea a doua conţine zece puncte care se referă la „eşecurile actualei guvernări”, iar partea a treia ţine de subiecte cum ar fi: alegeri libere şi independente, justiţie independentă, control civic asupra organelor de forţă, interzicerea persecuţiilor politice, inviolabilitatea proprietăţii private, politica externă echilibrată, economie liberă, restabilirea integrităţii teritoriale a statului.
În pofida unor astfel de gesturi simbolice, în sânul opoziţiei, reunită în cadrul „Comitetului 9 aprilie”, se simt unele disensiuni legate de tactica luptei politice.
La 26 mai, Partidul „Forumul Naţional” a refuzat să participe la acţiunile de protest, motivând acest fapt cu dezacordul asupra planului de acţiuni, retrăgând oamenii săi din centrul oraşului. În aceeaşi zi, comitetul a fost părăsit de „Alianţa pentru Georgia”, condusă de Irakli Alasania (în imagine), declarând că va protesta în conformitate cu propriul plan de acţiuni. Alasania şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acţiunile radicale, cum ar fi blocarea căilor de transport, considerând astfel de tactici drept „lipsite de sens”. Spre deosebire de restul opoziţiei, acesta, în virtutea calităţii sale de diplomat, are o politică mai moderată şi este dispus spre un dialog cu puterea. La 30 mai, Alasania a propus tactica „celor trei direcţii de acţiune”: prima se referă la presiuni asupra unor instituţii concrete, a doua presupune munca de organizare şi propagandă în teritoriu, iar cea de a treia, activitatea pe plan internaţional. Potrivit sondajelor de opinie, Irakli Alasania este un politician tânăr cu cea mai mare popularitate în rândul populaţiei, fiind considerat un candidat cu mari şanse la funcţia de preşedinte al Georgiei.
Reamintim că opoziţia georgiană şi-a început acţiunile de protest din ziua de 9 aprilie, cerând demisia necondiţionată a actualului preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili. Seria de manifestări a cunoscut şi confruntări violente dintre susţinătorii opoziţiei şi forţele de ordine. Actuala guvernare consideră acţiunile de protest drept o continuare a războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Georgiei în august 2008, unii adepţi ai opoziţiei fiind suspectaţi de legături cu anumite forţe din Rusia.
