Situaţia din Georgia continuă să fie instabilă. Pe 26 mai, anul curent, data la care acest stat şi-a proclamat independenţa, parada militară, care s-a dorit a fi încă un simbol al capacităţii de autoapărare şi suveranitate a Georgiei, a fost anulată din cauza acţiunilor de protest în masă organizate de opoziţia radicală.

Aşa cum au promis anterior, partidele extraparlamentare reunite în cadrul „Comitetului 9 aprilie”, au împiedicat sărbătorirea zilei de independenţă, organizând o „paradă populară” pe străzile centrale din Tbilisi.

Locul iniţial al reunirii simpatizanţilor opoziţiei a fost fixat la stadionul „Dinamo” din capitală.

Preşedintele ia atitudine

„Este firesc, să nu fim de acord cu unii lideri politici, cu un mod de acţiune, dar ar trebui să ştim că, în pofida divergenţelor, noi cu toţii ne iubim ţara în egală măsură. Cu toţii, în afara de cei care se declară trădători pe faţă, dorim ca Georgia să se ridice în picioare şi să devină un stat unit şi prosper”, astfel a comentat Saakaşvili acţiunile de protest ale opoziţiei.

Cântăreţul Gheorghe Gaceladze, care devenise lider informal al mulţimii la 6 mai, când a fost luat cu asalt Ministerul de Interne, a chemat lumea să se îndrepte spre catedrala „Sfânta Treime”.

„Nu avem putere, nu avem guvern, în schimb avem un părinte, Înaltpreasfinţitul şi blajinul Catolicos-Patriarh, Ilie al doilea”, a declarat acesta cetăţenilor adunaţi la stadion. „Să plecăm la catedrala „Sfânta Treime”, unde Înaltpreasfinţitul ne va primi ca pe copiii săi şi ne va sfătui ce să facem”.

În discursul său către mulţime, Patriarhul Ilie al doilea a îndemnat cetăţenii la răbdare, cumpătare şi evitarea unor raţionamente categorice.

După ce nu s-a reuşit obţinerea de la Patriarh a unui discurs politic îndreptat împotriva taberei Saakaşvili, opoziţia a decis să blocheze pentru trei ore aeroportul şi căile ferate.

Proteste finanţate de oligarhi din Rusia de origine georgiană

Anterior, deputatul parlamentului georgian, Givi Targamadze, a declarat că revolta militarilor din Muhrovani, care, în opinia autorităţilor locale, face parte dintr-un plan de destabilizare a situaţiei sociopolitice din ţară, alături de acţiunile opoziţiei radicale, a fost pregătită cu susţinerea unui om de afaceri din Rusia, aflat în legături strânse cu actualul premier rus Vladimir Putin.

Givi Targamadze, care este în acelaşi timp şi şeful comisiei parlamentare pentru securitate şi apărare, a declarat în cadrul emisiunii „Poziţia”, de la canalul „Rustavi-2”, că scopul planului rezidă, cel puţin, în provocarea unor destabilizări în masă în Georgia şi „pregătirea atmosferei pentru introducerea trupelor militare ruse în Tbilisi”.

„Am evitat să numesc numele acestei persoane, care a organizat toate acestea, până când acesta nu a declarat că intenţionează să candideze la funcţia de preşedinte după eşecul puciului. Este vorba de domnul Ebralidze. Dacă cineva crede că astăzi poţi fi oligarh miliardar fără a fi sub controlul „celui mai mare petersburghez” (Vladimir Putin – n.r.), se înşală amarnic”, a declarat Targamadze.

Aleksandr Ebriladze, om de afaceri de origine georgiană stabilit în prezent la Sankt Petersburg. Locuieşte în Rusia de peste 30 de ani. În luna mai, acesta declaraseră, în cadrul „Congresului popoarelor din Georgia” din Soci, că intenţionează să candideze la funcţia de preşedinte al Georgiei.

Declaraţii mai vechi şi mai noi

La 18 mai, Mihail Saakaşvili afirma că opoziţia este susţinută activ şi de omul de afaceri Bondo Şalikiani, fost deputat şi oligarh, arestat în 2004 pentru însuşirea avuţiei statului. Acesta fusese eliberat după ce a transmis o parte din averile sale în proprietatea statului. Părăsind Georgia, Şalikiani s-a stabilit în Rusia, unde locuieşte până în prezent. La 18 mai, ziarul „Kviris palitra” a publicat un interviu cu Bondo Şalikiani, în care acesta declara: „Voi da totul pentru a-l face pe el (Saakaşvili n. r.) să regrete ceea ce mi-a făcut”.

Cu o lună înaintea începerii acţiunilor de protest din Tbilisi, ministrul Afacerilor Interne al Georgiei, Vano Mergabişvili, a declarat că Tariel Oniani şi încă alţi câţiva foşti reprezentanţi ai puterii, care după „Revoluţia rozelor” au părăsit ţara, ajută cu mijloace financiare opoziţia şi organizatorii acţiunilor de protest.