Lupta politică dintre preşedintele Mihail Saakaşvili şi opoziţie continuă, însă cazul revoltei militarilor de la baza militară din Muhrovani a schimbat în oarecare măsură caracterul confruntărilor. Asta, după ce la 6 mai, au avut loc ciocniri violente cu forţele de ordine, în urma cărora au fost rănite zeci de persoane.

Conflictul a fost provocat de reţinerea a trei tineri care au agresat un jurnalist de la postul public de televiziune. În ziua de 6 mai, în cadrul unei manifestaţii, cântăreţul şi actorul Gheorghe Gaceciladze, care a devenit liderul informal al acţiunilor de protest, a chemat mulţimea să se îndrepte spre Comisariatul General al Poliţiei din Tbilisi, pentru a cere eliberarea celor trei activişti ai opoziţiei învinuiţi de huliganism. Gaceciladze declarase mulţimii că tinerii reţinuţi „sunt supuşi unor tratamente inumane şi ameninţaţi cu viol”.

Atac respins

Mulţimea sosită în faţa Comisariatului General a încercat să ia cu asalt clădirea instituţiei, însă atacul a fost respins de către forţele de ordine. Unii activişti ai opoziţiei au învinuit poliţia de utilizare a gloanţelor de cauciuc şi pietrelor împotriva manifestanţilor, fapt negat de Ministerul Afacerilor Interne georgian.

Mai târziu, în faţa manifestanţilor a apărut Nino Burdjanadze, unul dintre liderii opoziţiei, care a îndemnat mulţimea să se retragă în piaţa din faţa legislativului. Violenţele au încetat abia spre miezul nopţii.

„Degenerarea situaţiei politice în confruntări de stradă a fost un semn al necesităţii începerii negocierilor cu puterea”, declarase Irakli Alasania, unul dintre cei mai tineri lideri ai opoziţiei.

Acest lucru totuşi a avut loc în pofida declaraţiilor anterioare că opoziţia va dialoga cu Saakaşvili doar după demisia necondiţionată a acestuia.

De vorbă cu opoziţia

Întrevederea şefului statului cu liderii opoziţiei a avut loc la 11 mai, în incinta Ministerului Afacerilor Interne. În cadrul reuniunii, Saakaşvili a propus opoziţiei efectuarea unor reforme în justiţie, reformarea sistemului electoral, modificarea componenţei Consiliului Observatorilor, pentru ca opoziţia întreagă să fie reprezentată în mod echitabil, şi crearea unei comisii care ar lucra asupra efectuării unor reforme constituţionale.

Pe lângă aceasta, preşedintele a anunţat că va fi declarat un moratoriu asupra anchetării persoanelor care „au dat dovadă de emotivitate politică excesivă”. În pofida acestui fapt, în adresarea sa către mulţimea adunată în piaţă, opoziţia a declarat că după discuţiile cu preşedintele georgian, acţiunile opoziţiei se vor radicaliza. „Saakaşvili trăieşte într-o lume virtuală, iar puterea nici nu doreşte să recunoască că ţara se află într-o criză profundă”, a afirmat Salome Zurabişvili, preşedintele partidului „Calea Georgiei”.

„În opinia lor, noi, opoziţia, am creat această criză politică în mod artificial începând cu 9 aprilie, criză care nu ar fi existat în realitate. Că v-am fi adus aici spre a vă utiliza pentru a obţine locurile lor. Ei sunt siguri de acest lucru, iar noi nu avem nici o posibilitate să le schimbăm opinia. Orice dialog dintre ei şi mine a luat sfârşit!” a declarat Salome Zurabişvili.

„Opoziţia nu intenţionează să participe la constituirea comisiei pentru efectuarea unei reforme constituţionale. Singura ieşire din actuala criza politică este demisia necondiţionată a lui Mihail Saakaşvili”, se spune într-o declaraţie a „Comitetului 9 aprilie”, consiliul director al opoziţiei unite.

„Un mare marş popular”

Între timp, autorităţile au anunţat opoziţia că aceasta urmează să elibereze străzile Tbilisi până la 16 mai, pentru a oferi posibilitatea demarării lucrărilor de pregătire a capitalei georgiene de Ziua Independenţei, sărbătorită la 26 mai. Drept răspuns, „Comitetul 9 aprilie” a anunţat că intenţionează să organizeze „un mare marş popular” la 26 mai, care ar bloca festivităţile autorităţilor.

Reamintim că opoziţia georgiană, începând cu 9 aprilie, a declanşat un val de proteste în masă prin care încearcă să-l demită pe Mihail Saakaşvili, actualul şef al statului. Potrivit preşedintelui georgian, opoziţia antiprezidenţială este susţinută financiar şi logistic din Federaţia Rusă, calificând acţiunile „Comitetului 9 aprilie” drept „o continuare a războiului din august 2008”.